68-Libertatil​e individual​e si Entropia.

Libertatile individuale creeaza o activitate continua, un consum crescut de resurse, creaza frictiuni, creaza dezordine in cadrul unei colectivitati.

Din punct de vedere individual insa aceste libertati sunt de dorit, sunt cautate, apreciate si de multe ori aparate cu indirjire.

Ce facem insa ca nici unul dintre noi nu poate supravietui si reproduce in afara unui grup social?

Ce este mai important, supravituirea grupului sau respectarea libertatilor individuale?

Din punct de vedere al grupului multe din aceste libertati sunt contraproductive, creaza tensiuni, probleme, cu alte cuvinte creaza entropie, o pierdere a capacitatii grupului de a se organiza.

Pe de alta parte din punct de vedere al individului, aceste libertati individuale creaza satisfactie, duc in cele mai multe ori la cresterea eficientei, a organizarii interne, cu alte cuvinte micsoreaza entropia individuala.

Deci daca aceste supozitii sunt corecte, exista oare o linie pe care se poate merge astfel ca libertatile individuale sa isi mentina rolul anti entropic la nivel individual si in acelasi timp sa nu mareasca entropia, dezordinea grupului social din care fac indivizii?

Caz in speta, primavara araba si libertatile individuale dar care au dus la destramarea unor societati existente de secole. 

67-Meritocrat​ia si clasele sociale.

Meritocratia implica ca ocuparea functiilor, diferentierea intre indivizi sa se faca pe baza meritelor personale, merite care pot fi cuantificate, masurate si asta implica ca acest proces trebuie sa aibe loc intr-o societate lipsita de clase.

Comunismul sau socialismul existent pina in 1989 a fost pe de o parte o miscare in sensul avansarii meritocratiei prin accesul la educatiei al tuturor claselor sociale, dar si o miscare de restringere a meritocratiei prin limitarea accesului la functii in societate doar celor care apartineau unei paturi sociale si nationale.

Ce se intimpla insa in societaea actuala?

Exista clase sociale?

Exista indivizii care sunt mai "egali" decit ceilalti?

Si nu vorbesc doar de bani ci de calitati altele decit cele personale sau financiare.

Si ce calitati ar putea exista care nu sunt personale si nici financiare, decit cele numite cu acronimul PCR sau Pile, Cunosttinte, Relatii.

Este societatea actuala mai favorabila celor cu merite individuale, personale decit cea anterioara?

Au vreo sansa cei care nu au PCR?

Inainte incercai sa fugi in occident, dar acum a venit occidentul aici si nu mai esti binevenit nicaieri.

Sunt cei fara PCR sau bani sortiti sa fie sclavi intr-o societate democratica? Meritocratia a disparut complet. Lucrurile nu mai au nicio logica. Suntem ca niste sclavi.

66-Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma în Voodoo Economics.

Legea conservarii energiei (prima lege a termodinamicii) spune ca intr-un sistem izolat cantitatea totala de energie se mentine, dar legea entropiei ( a doua lege a termodinamicii) spune ca o parte din energia utila se pierde prin frecare - ca atare creste entropia sau dezordinea sistemului.

Cum sa bati aceasta pierdere de energie utila, aceasta crestere a entropiei, a dezordinii?

Voodoo Economics, care pare ceva contra intuitiv, o teorie care incearca sa creeze ceva din nimic, ar putea sa fie insa corecta atunci cand recomanda printarea de bani ca sa treci peste o criza economica.

O criza este o forma de entropie, dezordine si doar introducerea de mai multa energie utila sub forma de bani ar putea sa fie solutia unei asemenea crize.

Iar in ce priveste inflatia, rolul ei este si pozitiv in multe situatii, iar lupta impotriva ei este doar o forma de a ne da singuri cu stangul in dreptul.

65-Nereprezentativitatea ca norma a democratiei actuale.

Ideea de baza a democratiei este reprezentativitatea.

Democratia este prezentata ca este un sistem in care fiecare are posibilitatea sa fie ales sau sa isi aleaga pe cineva cara sa ii reprezinte interesele.

Exista ceva e genul asta la noi?

Exista cineva care se simte cu adevarat reprezentat de cei alesi?

Sunt cei alesi reprezentantii selctionati de noi cu adevarat?

Sunt partidele ceva care ne reprezinta? Sau sunt doar cluburi cu acces restrans doar  celor cu bani si fara scrupule?

As putea sa merg pe tema asta la nesfirsit, dar ar fi doar o pierdere de vreme.

Intr-o dictatura cel putin sperai ca o sa fie mai bine, dar in haznaua asta democratica pana si speranta moare.

64-Drepturile individuale sau cum drumul spre iad este pavat cu intentii bune.

In clipa de fata asistam la o ofensiva nemaipomenita a legii contra moralei.

Nu mai conteaza daca ceva este moral sau imoral, bun sau rau, conteaza doar daca este legal sau ilegal.

Nu mai existam ca persoane individuale, cu probleme personale, suntem cu totii doar niste indivizi nediferentiati, "egali" in fata legii. 

Suntem fortati sa ne incadram in niste tipare pe care insa le resimtim diferit in functie de caracteristicile noastre individuale.

Dar faptul ca resimtim legea ca fiind nedrepta, imorala sau rea nu inseamna ca avem voie sa spunem ceva contrar LEGII.

LEGEA a devenit noul nostru IDOL, caruia ne inchinam zi de zi pe toate canalele TV, la toate posturile de radio, pe internet sau in mass media.

Nu mai exista familii, exista doar indivizii care locuiesc impreuna conform prevederilor legii, nu mai exista grupuri, nu mai exista nimic decat individul cu drepturile lui, drepturi asigurate cu forta de noul IDOL caruia ne inchinam: SFANTA LEGE.

Practic renuntam la Noul Testament si ne intoarcem la Vechiul Testament, de la mesajul de dragoste intre oameni la cel de porunci pe care trebuie sa le respectam.

63-Deci, de ce ,,tarile democratice" au sisteme de represiune si informare asa de puternice?

O familie, un grup, o firma, o societate sunt toate forme de organizare sociala, in care membrii trebuie sa respecte anumite reguli pentru a reusi cu totii sa isi atinga tintele.

Problema este insa care sunt aceste tinte?

Sunt tintele grupului aceleasi cu cele ale fiecarui membru al grupului?

In cazul in care sunt, atunci grupul are o organizare interna puternica, este bine inchegat si functioneaza foarte eficent. Acesta este insa doar un caz marginal cand toti sunt uniti - in majoritatea celorlalte situatii tintele, telurile individuale sunt diferite, uneori antagoniste intre ele sau cu cele ale grupului.

Sunt doua situatii, prima in care se poate cauta o solutie comuna, care desi nu este ideala pentru fiecare individ, este suficienta ca sa satisfaca unele cerinte ale acestora.

Aceasta situatie este cea care duce la crearea sistemelor democratice, a sistemelor de organizare sociala unde se porneste de la premisa ca nu va exista niciodata o solutie ideala, perfecta - dar ca metoda ideala perfecta si absoluta ideala de a rezolva o problema fara solutie, este democratia.

A doua situatie este ceea in care tintele grupului devin mai importante decat cele ale membrilor acestuia.

Denumirea cea mai intalnita pentru aceste tipuri de organizari sociale este cea de dictatura.

O dictatura se caracterizeaza insa prin existenta unor sisteme de informare si represiune foarte puternice, sisteme care au ca scop mentinerea grupului in detrimentului membrilor individuali.

Diferenta intre democratie si dictatura este astfel data de existenta si mai ales de marimea si influenta sistemelor de informare si represiune, sau cum se cheama ele oficial serviciile secrete si cele politienesti.

Deci, de ce ,,tarile democratice" au sisteme de represiune si informare asa de puternice? Si cu ce seamana ele?