duminică, 28 august 2016

325-Clubul select de Lux 1%, de ce apare, sau mai exact, de ce nu dispare?

Pentru a incerca sa inteleg ce se intimpla in viata de zi cu zi am nevoie de un sistem de referinta, de o harta care sa imi ghideze pasii.
In tinerete, marxismul parea sa fie harta care sa explice rational inegalitatile sociale, care creea un sistem de referinta mai general.
Intre timp marxismul clasic a fost invadat, acoperit, intoxicat, mascat si virusat de marxismul intelectual precum celulele canceroase.

In loc sa se mai ocupe strict de problema de baza a societatii, de repartitia bogatiei, acum, neomarxismul se ocupa de orice altceva, dar nu de subiectul asta.

Cum a devenit marxismul, apanajul celor bogati, al sorosistilor care il promoveaza sau il sponsorizeaza?

Sa fie intamplator?

Subiectele legate de inegalitatea economica, de saracie, par sa fie in permanenta sufocate de alte subiecte care nu ating problema aceasta, problema care a dus la aparitia si perpetuarea Clubului 1%.

Deci, este Clubul select de Lux 1%... este repartitia inegala a bogatiei, sursa principala a problemelor sociale?
Sau sunt religia, nationalismul, feminismul, drepturile minoritatilor, si alte subiecte promovate si sponsorizate de sorosisti?

Pentru mine personal e clar ca repartitia inegala a bogatiei e firul rosu care poate duce la crearea unui sistem de referinta, la o harta pe care putem sa trasam punctele cardinale, o harta unde binele si raul vor avea sens.

Deci asta e harta pe care as vrea sa o schitez, o harta bazata pe inegalitate sociala, o harta care va incerca sa arate cum resursele acumulate la clubul 1% afecteaza si denatureaza punctele cardinale, corupandu-le si modificand astfel modul de a intelege binele si/sau raul. 

In cazul in care am putea sa facem un sistem de referinta, un model, o harta, aceasta ar trebui sa fie simpla si intuitiva.

Modelele complexe nu pot fi intelese de majoritatea oamenilor si astfel ele devin doar fetise, simboluri, idoli, care sunt acceptate si venerate sau urate si dispretuite.
Modelele complexe devin astfel obiecte de credinta, obiecte in care crezi, dar pe care nu le intelegi.

Modelele simple ar putea sa ajute insa ca in loc doar de credinta sa existe si cunoastere, intelegere.
In acest sens ma joc cu ideile de sistem solar, de Black holes.
Ideile sunt simple si ar putea fi intelese de majoritatea lumii si cred ca sunt si intuitive. 

Modul nostru de organizare este foarte asemanator cu cel solar.
Suntem grupati in jurul unui lider puternic care are pe de o parte o forta mare de atractie individuala si in acelasi timp ne furnizeaza energia de care avem nevoie. 
Civilizatiile umane sunt si ele ca niste sisteme solare.

Sunt unite in jurul unei religii, culturi, ideologii (soare) care creaza un sistem de valori ce ii mentin coeziunea, la fel ca forta de atractie gravitationala, si produc suficienta energie pentru supravietuirea societatii.

324-Clubul select de Lux 1$ este ca un Black Hole

Modul nostru de organizare este foarte asemanator cu cel solar.
Suntem grupati in jurul unui lider puternic care are pe de o parte o forta mare de atractie individuala si in acelasi timp ne furnizeaza energia de care avem nevoie.

Black hole este o regiune a spatiului-timpului care exercita o forta gravitationala extraordinara asupra materiei si energiei, astfel incat nimic nu poate scapa din ce a fost atras in interiorul ei.

Cam tot asa se poate descrie si puterea de atractie a bogatiei acumulate de Clubul select de Lux 1%, bogatie care pare sa creasca in continuu, la fel ca si Black hole, pertuband astfel comportamentul tuturor.
Revoltele sociale pot fi descrise ca implozii de Black holes, implozii care permit ca averea, bogatiile sa fie expulzate inapoi in natura, in societate.

Doar ca fenomenul de formare a Black holes pare sa nu se opreasca, iar aparitia unor Black holes din ce in ce mai mari, gen Clubul select de Lux 1% poate chiar duce la modificarea completa, sau la disparitia posibila a speciei umane.

vineri, 26 august 2016

323-Cautarea sensului nu are sens

Intr-o descrierea binara, bine/rau, cautarea sensului, adica a binelui sau raului are tot atita sens precum cautarea susului sau josului, stingii sau dreptei pe planeta.


Acestea, sus sau jos exista doar prin raportarea la un sistem de referinta, iar daca acest sistem nu este definit, cautarea lor, ca si a sensului, a binelui sau raului, nu are sens.

miercuri, 24 august 2016

322- Cum au ajuns ţiganii în România

S-a trecut prea repede de la feudalism la capitalism.

http://m.adevarul.ro/locale/alexandria/cum-ajuns-fapt-tiganii-romania-rezultatul-tragic-cercetarilor-etnice-poporul-roman-primit-intotdeauna-dispret-neam-1_56b9da3e5ab6550cb89cb14e/index.html


In perioada feudala, taranul ca si tiganul nu sunt proprietari, nu sunt independenti de boier, si ca atare cadastrul imobilar nu e necesar decit poate pentru boier dar nu pentru restul populatiei care nu exista decit ca parte a mosiei boierului.

Taranul, ca si tiganul, sunt ca niste unelte cu suflet, care sunt parte a gospodarei, proprietatii boieresti, neputind evolua si exista in afara acesteia.

Toata mentalitatea populara este formata de acest mod de viata la comun, la boier, si populatia nu stie ce insemana libertatea de tip burghez, capitalist, ci doar pe cea in cadrul mosiei.

Cind tinerii frumosi si liberi pasoptisti, inflacarati de ideile sorosiste ale vremii lor, au distrus societatea feudala, toata populatia de la sate, crescuta pentru multe generatii a fost aruncata intr-o viata noua, pentru care nu erau pregatiti.

Cred ca a fost ceva de genul a ceea ce s-a intimplat la noi dupa revolutie, o ordine, buna sau rea, a fost inlocuita cu anarhia.

In final mentaliatatea veche se mentine iar cea noua, capitalista, burgheza nu are timp sa se formeze intrucit dupa al doilea razboi mondial se reinstaureaza o forma de societate asemanatoare celei feudale, socialismul.

Socialismul a readus la viata mentalitatea de gloata, de grup exploatat, mentalitate care ne face sa fim neincrezatori in semenii nostrii, sa urim strainii, si sa nu acceptam pe unul de al nostru sa ne conduca.

Stockholm syndrome, or capture-bonding, is a psychological phenomenon described in 1973 in which hostages express empathy and sympathy and have positive feelings toward their captors, sometimes to the point of defending and identifying with the captors. These feelings are generally considered irrational in light of the danger or risk endured by the victims, who essentially mistake a lack of abuse from their captors for an act of kindnes.

https://en.wikipedia.org/wiki/Stockholm_syndrome

Mecanismul asta psihologic caracterizeaza si natiunea romana.


Populatia a fost atit de mintita si aburita de asa zisa clasa conducatoare incit in loc sa lupte contra ei, in loc sa doreasca sa isi cunoasca istoria, sa afle realitatea, lupta de fapt ptr mentinerea unei realitati false care convine de minune asa zisei elite.

vineri, 19 august 2016

321-Umilinta, o calitate inexistenta in cultura occidentala actuala

Cultura occidentala actuala e bazata pe ideea de Absolut.
Ideea de Absolut e reprezentata in religia occidentala de Dumnezeu, iar in ateismul occidental de Stiinta.

Ambele forme de Absolut sunt insa intelese in cultura occidentala ca ar fi proprietatea occidentalilor, ca ei sunt cei alesi, sunt cei exceptionali.

Iar asta face ca umilinta sa nu aibe nici un loc in cultura occidentala.

joi, 4 august 2016

319-Fara Rusia ca dusman al occidentului Romania AR DISPARE RAPID

Deci Romania mare a aparut numai si numai datorita fricii occidentului de rusia bolsevica
Fara aceasta frica de bolsevism nu ar fi permis formarea romaniei
Și acum la fel va fi
Interesant
Singurul rost al Romaniei este si a fost in ultimii 160 de ani sa fie o pavaza impotriva rusilor
De aceea exista
Asa ca nu inteleg de ce patriotii se pling ca sunt acum obligati sa isi ia responsabilitatile in serios
Pai e greu
Fara Rusia ca dusman al occidentului romania ar dispare rapid
E usor sa iei pe datorie
Dar e greu sa iti platesti datoriile
Deci Basescu cind ataca rusia e de fapt patriot

Daca ar fi prietena cu Rusia, Romania ar fi dezmembrata pe loc

Deci cam asta e istoria reala a romaniei
si de aceea nu se poate invata cu adevarat la scoala
De aceea trebuie sa fie vicleana

Ca sa se justifice ce s-a luat prin viclenie
Sa se creeze o varianta pe care sa o inghita populatia
Ca sa se lupte contra rusilor
si a ungurilor
si a bulgarilor
si a sirbilor
si de aceea azi nu se spune mai nimic contra ucrainenilor
Interesant
Astia sunt prietenii occidentului
si nu avem voie sa ii suparam
Pe cind rusii sunt dusmanii, asa ca trebuie sa latram la ei
Deci existenta acestei entitati numita Romania depinde doar daca isi platesc datoria fata de occident
Și dacă nu....
Datoria de la sfirsitul primului razboi mondial
Daca nu?
E desfacuta pe bucati
Ca sa se stie... cu cine avem a face


Queen Marie of Romania, for example, asked for huge territorial gains, including half of Hungary, for her country. When leaders such as Woodrow Wilson of the United States or Georges Clemenceau of France demurred at granting this, she warned that a disappointed Romania might well have a violent revolution. This was not something that the peacemakers wanted. Revolution in Romania would bring the threat of Bolshevism much closer to the heart of Europe. The peacemakers, it has been suggested by the historian Arno Mayer among others, were heavily influenced by their apprehensions about revolution when it came to making the peace settlements. (source: Foreign Affairs, Trade, and Development Canada)

Queen Marie’s pitch to the Allied Victors was simple: you need Romania to be strong in order to contain the spread of Bolshevism. You don’t want the Russians to occupy Romania and then be on your own borders. So bolster Romania to be your first line of defense against Communist Russia.

The four leaders would hear the pitches from each country delegation, and would use a relatively simple two-point framework to decide whether to award territory, war payments, and arms:
Did the country provide significant help to the Allies in their victory over the Central Powers?
If not, was the country an important military power?

One country—tiny Romania—had neither of these points in their favor. While Romania initially entered the war on the side of the Allies, in 1917, due to military defeats and the Bolshevik Revolution in Russia (after which Russia withdrew from the war), Romania was forced to negotiate a separate armistice with the Central Powers.

The situation, however, once again took a turn for the worse for the Entente in November with the October Revolution and the beginning of the Russian Civil War. These events effectively ended Russian involvement in the war, and Romania was left isolated and surrounded by the Central Powers and had little choice but to negotiate the Focsani Armistice, signed by the combatants on December 9, 1917. (source: Wikipedia)

So Romania effectively sat out the last year of the war, and couldn’t really claim that they provided decisive military support to the eventual outcome of the war. Moreover, their military suffered disastrous defeats during the combat, and Romania could not claim to be an important military power in Europe.

Yet despite these challenges, Romania made an effective pitch to the leaders of the four victor countries, and negotiated an outcome that saw them gain significant additional territory, as well as shipments of arms and military support. They not only recovered territory that was lost to Bulgaria, but they also gained additional territory by acquiring Transylvania. How did they do it?

During the discussion, Romania didn’t focus on what they did during the war, or what they had militarily. Instead, they focused on the value they could create for the Allies moving forward.

TRAIM VREMURI INTERESANTE DAR SUNTEM DOAR NISTE FURNICI

Cred ca ne apropiem de punctul in care americanii sunt ghiftuiti de ce au cistigat in Europa, au dsitrus un concurent serios, iau distrus ba...