141-Tehnologia si refugiatii

Se pare ca inca din 2013 Universitatea Oxford a publicat un studiu: 

http://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/downloads/academic/The_Future_of_Employment.pdf

in care se spune, citat dintr-un articol pe site-ul MSN: 

"The Oxford study projected that 47% of all employment in the US is likely to be automated by 2030."  

deci ca in 2030 o mare parte din forta de munca (umana) din SUA  ar putea fi reduntanta, activitatile acesteia fiind preluate de sisteme automate.

Daca aceasta concluzie este corecta ce se va intimpla cu populatia reduntanta si de ce mai e nevoie de migranti?

140-Smaller is better? De ce e nevoie de atata standardizare, distrugere a diversitatii si creare a uniformitatii?

Se pare ca in ultimii ani, singura strategie oficiala occidentala a fost ca marimea conteaza.

Au inglobat in UE tot ce au putut, au incercat sa atraga si tot ce nu era atasat puternic de alte entitati, intr-o cursa nebuna de a fi mai mare, mai puternic, mai???

Miscarile sau doar ideile de desprindere, de independenta, de proprie identitate a unitatilor inglobate sunt pedepsite cu asprime, fiindca, doar marimea conteaza, nu?

Dar de ce?

Ce creaza aceasta iluzie ca doar un nucleu central poata sa conduca o lume atat de diversa?

De ce e nevoie de atata standardizare, distrugere a diversitatii si creare a uniformitatii?

Este chiar o necesitate a supravietuirii in aceasta lume sau e doar o necesitate pentru supravietuirea unui tip de sistem economic bazat doar pe profit si unde se pare ca doar marimea conteaza?

Poate Smaller is better si nu mai e nevoie ca mastodontii intelectuali si emotionali sa conduca periferia de la un centru insensibil si rupt de realitate,  mastodonti care ar trebui sa fie in muzee si nu la conducerea acestei lumi. 

139-Why climb Everest sau comunism versus capitalism

La intrebarea de mai sus, de ce sa escalezi Everestul, exista o groaza de raspunsuri, dar profitul economic nu este unul dinre ele.

Atunci de ce omul face asemenea efort, isi risca viata, daca nu exista un profit economic?

Nu este oare esenta comunismului ca in societate fiecare poate sa faca ce stie mai bine indiferent de profitul economic?

Iar esenta capitalismului ca fiecare actiune trebuie evaluata economic, ca activitatea umana trebuie sa fie profitabila?

Deci se poate spune ca mentalitatea de tipul celei de a escalada ceva doar fiindca exista este o mentalitate de tip comunist?

138-Transhumanta si cadastrul

Este oare corect sa presupunem ca lipsa cadastrului, a evidentei proprietatii imobiliare in Principatele Romane a fost si un rezultat al transhumantei, al unei vieti economice bazate pe proprietatea mobila, a animalelor si nu pe  proprietatea imobiliara, a pamintului?

Cadastrul sau evidenta proprietatii private ar fi fost un impediment si nu un avantaj intr-o economie bazata pe transhumanta si ca atare cred ca nu au existat avantaje pentru evidentierea proprietatii imobiliare prin cadastru in decursul istoriei.

137-Termostatul si grila de valori

Continuand cu analogia intre un termostat si organizarea sociala se observa ca cel mai important lucru este stabilirea grilei de valori.

Aceasta grila de valori tebuie sa fie atat posibila de reglat de termostat, dar mai ales sa fie reprezentativa pentru membrii grupului social.

Realizarea reprezentativitatii grilei ar trebui facuta printr-un sistem democratic in urma caruia s-ar afla opiniile tuturor membrilor si apoi s-ar stabili intervalul de valori care sunt posibile de reglat de termostatul existent, ca si ce ar trebui facut pentru a include si alte valori mai putin raspandite in grup.

Deci daca aceasta grila de valori este reprezentativa atunci termostatul ar trebui sa asigure conditiile necesare de existenta a majoritatii grupului iar minoritatile ar avea sansa sa isi vada valorile incluse in planurile de viitor.

Dar aceasta reprezentativitate este doar o utopie intrucit, poate cu mici exceptii, nu exista grupuri organizate, societati care sa functioneze pe baza unei consultari permanente a populatiei, constatare care sa permita ajustarea continua a grilei de valori.

136-LGBT si termostatul social

Analogia organizarii sociale cu un termostat permite folosirea acestui model simplificat pentru a exemplifica modul de functionare a societatii si a diverselor  derapajele care apar.

Unul dintre cele mai raspandite este legat de formarea grilei de valori acceptate.

De exemplu pentru ca intr-un colectiv unde se foloseste aerul conditionat sa fie intelegere e nevoie ca valorile intre care acesta functioneaza sa fie acceptate de toti membri colectivului.

In cazul in care exista o asemenea grila de valori acceptata atunci aerul conditionat este setat pe automat si colectivul e liber sa isi foloseasca resursele pentru alte activitati.

In cazul in care insa fie apar noi membri in colectiv care au alte preferinte fie se impun  din afara alte valori decit cele acceptate anterior, apar tensiuni in grup, tensiuni care trebuie rezolvate prin forta sau alte mijloace de persuasiune.

Un asemenea caz este LGBT care poate fi privit ca aparitia unor membri cu preferinte diferite de cele care sunt in grila de valori acceptata deja.

Modificarea grilei de valori pentru acomodarea valorilor acestor noi membri creeaza tensiuni care de cele mai multe ori necesita impunerea lor fie prin forta fie prin acordarea de avantaje celor care le accepta.

135-Termostatul si organizarea sociala

Termostatul este cel mai simplu mecanism de mentinere a echilibrului intr-un sistem.

Funtionarea lui se bazeaza pe un mecanism care primeste inputurile de la mediul extern (termometru) si un mecanism care porneste sau opreste aparatul de racire sau incalzire.

Prin analogie, un sistem social, un grup social are nevoie de o organizare de tip termostat care sa permita masurarea temperaturii (tensiunilor) in grup si in mecanism, care sa le urce sau sa le coboare conform unei grile prestabilite.

Daca privim sub aceasta forma un grup social, observam ca este nevoie de o grila a valorilor de temperatura sau a tensiunilor in grup, acceptata si validata de grup.

Aceasta grila este reprezentata de obicei de sistemul moral, religios, etic.

In cazul in care acest grup nu este omogen, sistemul moral este inlocuit cu un sistem legal care insa nu va mai fi acceptat si validat de intreg grupul.

In afara grilei de valori mai este nevoie si de un sistem de masurare a temperaturilor, termometru, care insa intr-un grup social este fie opinia publica, gura tirgului sau mai recent mass media.

Atita timp cit informatia circula liber, atunci sistemul de masurare a temperaturii, tensiunilor functioneaza corect, dar daca insa acest sistem este perturbat, asa cum se intimpla cu mass media actuala, semnalele receptate nu sunt transmise mai departe sau sunt selectate doar unele semnale pentru transmisie.

In final trebuie sa existe un sistem de ridicare sau coborire a temperaturii, a tensiunilor grupului ca sa se incadreze in grila acceptata.

Acest sistem poate fi represiv, gen politie, sau permisiv, gen ajutoare sociale.

Intr-o societate organizata pe o circulatie libera a informatiilor ar trebui ca aceasta grila de valori sa fie cat mai reprezentativa, sa fie adaptata continuu la necesitatile grupului iar mecanismele de reglare a temperaturii si a tensiunilor sa fie folosite la minim.

Intrucit insa in prezent grupurile sociale devin din ce in ce mai eterogene, grilele de valori isi pierd reprezentativitatea, morala este inlocuita cu legislatia, iar sistemul de receptare si transmitere a informatiilor de la populatie a devenit comercial, a devenit... mass media, care nu are ca scop o circulatie libera si corecta a informatiilor ci profit, iar in concluzie sistemele de reglare, atit cele represive cit si cele permisive nu reusesc sa mai faca fata.

In concluzie avem o problema de organizare sociala, care nu este atit de dificila pe cit ne lasa mass media sa credem, o mass medie care si-a epuizat rolul pozitiv de transmitere libera a informatiei, si care a devenit una din problemele care nu ne permit o organizare sociala normala.