Se pare ca ideea de simulare, de matrice ca in filmul Matrix, incepe sa fie din ce in ce mai populara, sa patrunda in uzul zilnic, asa ca de ce sa nu ne imaginam ca universul nostru ar fi una dintre variante.
Am putea sa fim unul din universurile paralele sau o versiune intr-o simulare.
Daca suntem o versiune intr-o simulare nu cred ca suntem versiunea finala, nici macar versiunea beta, ci doar o ciorna.
Intre atitea defecte pe care le avem, unul major imi sare in ochi si anume ca ne trebuie atita timp sa invatam ceva.
Orice programator profesionist ar fi reusit sa gaseasca o metoda mai eficienta de a acumula si transmite informatia, intrucit versiunea noastra nu este utilata sa codifice in genom informatia, experienta acumulata de indivizi si ca atare aceasta se pierde de cele mai multe ori fiind nevoie de nenumarate generatii si repetare a erorilor pana sa reusim sa invatam ceva, daca reusim si atunci.
Deci in opinia mea nici macar versiunea beta nu suntem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu