NIMIC
Şi este greu?
Întotdeauna nimicul este foarte greu.
Mă gândeam la logica binară. Practic, paradoxal, logica binară ne forţează la o gândire absolută. Ceva există sau nu există. Mă obligă practic să gândesc absolut. Fie sunt de o părere, fie de alta. Ceea ce mă obligă să iau doar una din poziţii. NU AM VOIE SĂ FIU DE ACORD CU AMBELE.
Ceea ce ne transforma în inamici, dacă avem poziţii opuse. Aşa că dacă înţelegi mecanismul gândirii binare este foarte simplu să influenţezi pe cineva să îşi schimbe poziţia. Sau să rămână înapoiat într-o anumită poziţie.
Cum?
Pur şi simplu ataşezi ceva negativ sau pozitiv la ceva cu care este de acord. De exemplu drepturile omului. Până să ajungă pe mâna lui Soros, toţi eram de acord cu ele. Acum că Soros şi-a ataşat numele de ele, le privim cu suspiciune. Au etichetă.
Da, le-a corupt şi infectat prin asociere. Deci şi conceptele pot fi virusate.
Dar dacă nu am privi drepturile omului prin prisma asta le-am respecta. Aşa că evreii pot juca la ambele capete. Manipulează modul binar de gândire, fiindcă dacă discreditează drepturile omului...
Poţi să faci ce vrei cu omul, şi încă uşor.
Atunci nu mai exista baza ca să poţi să ataci politica israeliană în palestina.. şi astfel drepturile omului ajung relative.
Și obții asta doar din infectarea unui concept.
Aşa că nu îi mai poţi judeca după ceva care acum este relativ.
Păi da. Se pricep. Fac asta de mii de ani. Şi numai la asta se gândesc.
Şi ţi-au anihilat arma.
Da. Puterea cuvintelor.
Au păstrat drepturile omului doar pe cele care li se aplică doar lor. Antisemitismul. Iar pe celălalte le-au relativizat. Doar antisemitismul este absolut. Şi Soros le face jocul, murdărind toate celălalte concepte ale drepturilor omului.
LGBT este doar o metodă de a relativiza conceptul de universalitate a Drepturilor omului. Se folosesc de LGBT ca să creeze o opinie negativă împotriva Drepturilor omului. Acum, le împing până la capăt pe gâtul nostru ca să ne revoltăm.
Şi să refuzăm până la urma ideea de drepturi universale. Apoi o să ni se pară firesc să nu mai existe. Deci pregătesc un super stat poliţienesc. Pas cu pas.
Da, le place să manipuleze spre un scop al lor.
Să ajungem singuri la concluzia pe care o vor ei. Asta este grija lor cea mai mare. Ca să se ridice pe ei, şi să îi umilească pe ceilalţi. Uite este o lume întreagă şi nu înţelege ce le facem noi.
Da, este evreu, şi este de la sine înţeles că e cu un pas înainte. Şi acum ne manipulează.
Se lupta cu schimbarea cuvintelor, a conceptelor. Înlocuiesc concepte. Cine deţine puterea de a schimba înţelesul cuvintelor, deţine puterea lumii. Sunt obsedaţi de a posada puterea lumii.
Da, şi să schimbe realitatea astfel. Dar asta este până ne săturăm şi ieşim în stradă.
Dacă înţelegem. Dar ei ştiu că suntem orbi. Şi au ei grijă apoi să ne ţină într-un întuneric şi mai mare, pentru că au de partea lor mass media.
Da, ca să nu înţelegem şi să ne luptăm între noi. Ei sunt MAEȘTRI AI CONFUZIEI.
Toată lupta asta este pe puterea cuvintelor. Cine este stăpânul lor, conduce lumea unde vrea el.
Vor să ne unim contra Lui Soros. O mică schimbare de sens în concepte, schimba cursul realităţii.
Realitatea noastră este verbală.
Sau o înlocuire de cuvânt sau o schimbare de sens, schimba viaţa.
Păi da, cine este STĂPÂNUL CUVINTELOR conduce lumea. Au înţeles foarte bine. Cine iniţiază acum schimbarea în lume sunt ei. Au preluat controlul lumii.
Ei stau în spatele americanilor şi îi folosesc ca pe o unealtă. America este robotul, dar ei o conduc din spate prin bani, lobby, şi avocaţi.
Da, au creat un model cultural. Dar acum sunt în faza în care impun acest model cultural gândit de ei ca o versiune de sistem de operare întregii lumi. Un nou sistem de operare este un sistem de putere, diferit de cel dinainte, care să le permită să aibă acces la resursele lumii.
Este o PUTERE SEMANTICĂ.
Da, de aceea mass media este atât de importantă. Ne modelează zilnic PAS CU PAS.
Şi această logică se poate contracara?
De aia zic să închizi TV ul. Acum are loc ÎNLOCUIREA CONCEPTELOR.
Autoritatea ştiinţifică este o HIPNOZĂ.
http://magazin.anacronic.ro/produs/procesul-lui-darwin/
” Autoritatea ştiinţifică ţine foarte mult de hipnoză exercitată de câţiva oameni asupra unui public inert.” (Charles Hoy Fort, The Book of the Damned)
Deci atacul asupra logicii poate fi contracarat sau suntem înfiorător de vulnerabili şi vom cădea cu siguranţă în plasa întinsă de cei care sunt cu un pas înaintea noastră?
Că aici este problema. Ei sunt siguri că noi nu vom reacţiona decât foarte slab şi târziu. Au o siguranţă mare, că unui atac la nivelul logicii conceptelor - nu îi vom putea face fata.
Se simt tari?
Îmi prezenta un profesor care este în Clubul de la Roma, teoriile pe care se bazează NWO.
Logica este unealta noastră de lucru. Şi acum ei ne forţează să învăţăm să o folosim. Până acum nu ne-am gândit la asta. Dar acum se vede cum apar bug-uri la nivelul limbajului, care trebuie reparate. Este un război SIMBOLIC foarte aprig şi pe faţă. Şi ne obligă să învăţăm să jucăm acest joc şi să îi aflăm limitele. Diavolul ne educa.
Ne înlocuiește conceptele. Se foloseste pentru asta de media, si de ONG uri, o puzderie, tankuri ale gandirii. S-a format și o poliție a gandirii. Nu ai cum sa scapi, zic ei.
Deci urmăresc un plan?
Acum folosim limbajul fără să fim conştienţi de puterile lui. Dar ei ne arată că poate fi virusat. Şi că întotdeauna conducătorii l-au folosit pentru a manipula masele.
Au sculptat în populaţii cum le-a plăcut, schimbând conceptele şi semantica cuvintelor. Noi confundam realitatea cu ceea ce ne reprezentăm verbal. Realitatea nu este ceea ce ne spun cuvintele, ci mult mai mult.
Iar eşti binar. I-ai împărţit deja în buni şi răi.
Mă uimeşte credinţa lor că suntem deja terminaţi, că nu avem cum să scăpăm din plasa întinsă de ei.
Trebuie să îi analizezi. Nu este adevărat. Asta este aparatul nostru logic. Scula noastră. Ce vrei, să mă laşi fără el?
RESISTENCE IS FUTIL!
Ei cred că nu avem cum să reacţionăm, că suntem gata, terminați, deja învinşi. Că nu înțelegem ce ne fac. Se simt tari.
În experienţa cu cele 2 lichide nemiscibile, asta se vedea. Şi spunea că nu se poate face nimic împotriva lor. Deci erau siguri. La început creează nuclee mici, care cu încetul încep să se unească şi înghit până la urma lichidul celălalt, chiar dacă la început era majoritar. Pas cu pas. Şi îmi arata că nu se poate reacționa împotriva lor. Experienţa le dădea o dovadă.
Realitatea nu este aşa ca în fizica lichidelor şi uleiurilor.
Trebuie blocată gândirea independenta şi să ne forţeze într un sistem de premise cu datele lor, să acceptam apoi aceste premise ca adevărate, şi pe baza aceasta să construiască ei o altă realitate care le convine.
Ca asta este întrebarea care şi-au pus-o: cum să creeze o altă realitate şi ce îi împiedica. Apoi distrug elementele care îi împiedică şi concomitent încep înlocuirea conceptelor. Problema lor este să ne facă să lucrăm numai cu premisele lor. Că dacă vine cineva cu altele, sistemul lor cade ca un castel de nisip.
Da, este un război semantic şi lingvistic de înlocuire a conceptelor şi cuvintelor.
Îndoctrinare.
Zicea că la o universitate vestită din America nu mai este voie să te adresezi cu domnule şi doamnă. Dar nu mai ţin minte cum e voie.
Tovarăşi.
Nuuu, altfel.
Bă doamnă. Oricum nu prea se adresează aşa în America. Toţi sunt la per tu. În engleză nu există pluralul de politeţe.
Adică ce mai faci bă?
Şi oricum nu este mare rahat.
Sună bine şi e frumos.
Nu, dar nu există stilul românesc de politeţe.
Se vorbeşte de la egal la egal. La Harvard nu ajunge orişicine.
Adică ca de la Dumnezeu la Dumnezeu.
Nu vrei să înregimentezi studenţii în politeţuri.
Ba da vreau.
Nu vorbeşti aşa cum vorbim noi.
E mai schick.
E mai gilette.
Nu sunt posibile ascunzişurile?
Nu înţeleg la ce te referi.
Cum vorbesc chinezii, metaforic, sau japonezii. Imprecizia îţi dă posibilitatea să manipulezi din spate răspunsul cum vrei tu.
Sunt ale culturi, milenare.
America este primitivă. Simplă şi directă.
Cum este la noi justiţia neindependentă şi nelibera. Este o mare putere în aluziv şi confuz. Să nu fie nevoie să fii sincer.
Da, le place simplitatea şi lucrurile practice. Nu au timp de înflorituri. Simplitatea este mai simplă. Se mai cheamă şi exactitate.
Nu e bine aşa. Metafora îţi solicita gândirea. Este un exerciţiu al minţii. Asta arată că nu rezultatul este cel mai important lucru, ci jocul minţii.
Întâmplarea este doar o ocazie de a te juca. Aşa nu mai este interesantă decizia pe care o vei lua. Mai există şi pauză, reflecţia, aşteptarea.
Dar cine mai are nevoie de aşa ceva? Nu mai are căutare.
Şi timpul capăta astfel o valoare spirituală.
Este un alt timp.
Daaa, în Japonia există acest fel de timp. Un timp mai larg, nu grăbit. Care nu curge atât de repede. Acolo timpul este mai lung. Durează mai mult.
Cum zicea iepuraşul din Alice în ţara Minunilor. Avea un orologiu în mână şi se uita mereu la el, şi zice: când stau eu, stă şi el, când alerg eu, alearga şi el. Deci noi creăm timpul după cât de repede ne mişcăm. Mişcarea rapidă tine coeziunea acestei lumi, aşa cum o vedem noi şi ne permite să facem lucruri. Dacă ne opunem ei, şi alegem mişcarea lentă, înseamnă că putem să încetinim această curgere şi să ieşim din lume?
Du-te încolo.
Mă duc.
Aşa vorbesc ei cu occidentalii. De îi exasperează. Nu înţeleg dacă fac sau nu fac ceva. Ei arăta că nu rezultatul este important şi astfel timpul capăta valoare. Nu mai este doar ca o sculă de mânuit ci ca o fiinţă. Reflexia, aşteptarea îi dă viaţă. Timpul se gustă în Orient. Şi mişcarea lentă devine mai preţioasă decât acţiunea şi rezultatul practic imediat. Nu fuga la un rezultat. Mai stai. Mai aşteaptă. Vedem. Şi amânărea rezultatului produce o mai mare bucurie interioară, pentru ca energia interioara nu se mai pierde.
Ci se deschide un robinet interior cu BUCURIE.
Avem aşa ceva în noi?
Păi da. De acolo ne alimentăm cu viaţa. Doar că trebuie din când in când să ne mai şi OPRIM din fuga asta spre nicăieri, pentru a aduna mereu NIMIC.
Dacă ar fi adevărat ce spui, s-ar vedea.
A reuşi în lume nu mai este atât de important, şi adâncimea lumii devine brusc mai interesantă decât orice. Interiorul ei poţi să-l explorezi aşa.
Dar întrucât nu se caută, probabil că nu ai dreptate.
Eşti tu materialist şi te interesează numai succesul de moment. Doar să acumulezi pentru trup. Dar la suflet se ajunge numai prin pauză, prin restrângerea funcţiilor trupului.
Dar e cultura lor, nu a restului lumii. Nu au reuşit să o vândă la export.
Numai la vânzare te gândeşti.
Nu are căutare şi basta. Nu este universală.
Sau este prea preţioasă. Şi nu poate fi asimilată de culturile care alearga continuu, cele perpetuu fugărite nu stiu de cine şi nici încotro. Într-adevăr este mai rafinată, şi orientată mai mult pe a fi şi nu pe a avea.
Nu are căutare, nu este universală.
Americanii au venit cu lucruri simple, cu o cultură simplă, dar care are căutare. Este o țară plina de oameni simpli.
Rezolvare rapidă.
Aşa că lucrurile simple şi utile se vând.
Asta este utilitarismul de cowboy.
Ei vând pâine şi apă, ceva simplu pentru care există cerere.
Deci merg numai acolo unde câştigă bani. Corup tot ce mişcă, dau lovitura şi jefuiesc, apoi fug.
Ce mai cultură. Şi lasă apoi lumea să se chinuie. Lasă pârjol în spatele lor, şi chin şi suferinţa, şi război, şi distrugere. După cum se vede. De când te-ai născut numai ei sunt în toate conflictele.
Da, şi ce e rău în asta?
Nu ştiu, eşti crud ca şi ei. În Orient este pe dos.
De ce încerci să aplici un model de gândire bazat pe alte valori?
Pentru Orient NU este importantă reuşita rapidă. Ci timpul petrecut. E de folos să îmblânzesti timpul. Nu consumarea lui pe fugă şi aruncarea apoi ca o conservă, la coş. În Orient timpul nu este bani, ci suflet. Aşa zic ei. The time is soul.
Care ei? Chinezii din Colentina?
De ce ataci aşa?
Ţi-ai creat o lume imaginară.
Dacă nu o urmează toată lumea, nu înseamnă că nu există. Da, nu caută performanţa în viaţă. Nu au nevoie să câştige imediat, urgent viaţa. Vor să se bucure de ea. Este o altă privire. Şi apoi sunt grei de o cultură de mii de ani. Nu pot fi ca alţii.
Indienii sunt mulţumiți aşa cum sunt. Au o mare putere – MULŢUMIREA. O acceptare totală ca şi când totul ar veni din mâna lui Dumnezeu. Nu au acest egoism fantastic al occidentalului.
Dar doar unii, nu toţi cei 1,3 miliarde. Asta este religia lor.
Când te uiţi la ei parcă sunt înfrânţi.
Iar gândeşti simplist. Te plângi de americani că fac totul simplu şi apoi tu faci la fel. Crezi intr-un model binar simplu, de tip bine/rău.
Eu nu sunt simplu.
La ei e totul bun, la americani totul este rău.
La ei e bun fiindcă e complex, la americani e rău pentru că este simplu. Şi mergi în continuare pe separarea între bine şi rău.
Nu împart în bine şi rău. Zic că este o cultură de adâncime, mai profundă. Care gustă viaţa şi se bucură mai mult, nu alearga ca bezmeticul toată ziua după un nimic final şi fără rost şi absurd.
Acolo în India nu este nevoie de logica occidentală. Tradiţia, cultura lor i-a învăţat altfel.
Mie îmi place varietatea. Şi nu pot să alerg continuu. Mi se pare prosteşte. Să alergi pentru ceva care apoi îl vei pierde. Că nu îl iei cu tine. E o nebunie.
Da, dar o împarţi binar. Sunt avantaje şi dezavantaje. Varietatea e bună, simplitatea e rea.
Ai o cultură materială, dar pierzi spiritul. Şi invers. Oricum şi în creştinism este la fel. Cine va căuta viaţă o va pierde, cine o va lăsa pentru Mine, o va câştiga.
Exact. Avantaj este 0, dezavantaj este 1. Binar. 1% este groaznic.
Vrea să ne facă pe toţi la fel?
Nu are nicio legătură cu ei. Este modelul nostru mintal. Doar că ei ştiu să îl folosească în interesul lor. Aristotel a venit cu terţiu exclus.
Şi au resurse şi poziţie şi îl folosesc pentru regularizarea noastră.
Iar gândeşti binar. Ei sunt răi, noi suntem victime. Faci ce faci şi iarăşi eşti binar.
Păi ca să poţi să câştigi bani mulţi trebuie să fii aşa.
Nu poţi să ieşi din clasificarea asta. Adică cineva trebuie să piardă. De ce?
Ca să câştig eu.
De ce trebuie să câştigi?
Păi altfel nu câştig. Pentru că sunt lacom.
Sunt banii ceva absolut?
Vreau cât mai mult numai pentru mine. Şi nu mă opresc niciodată.
Adică dacă ai bani, ai ieşit din universul acesta?
Păi da, pentru a fi în clubul de lux 1 fac orice.
Eşti supranatural? Banii îţi dau sentimentul de putere absolută?
Păi da, un fel de dumnezei pe pământ.
Nu ştiu despre ce vorbeşti
Despre 1.
Eu sunt cel care pierde, dacă tu vrei să intri în clubul de lux 1. Şi nu știu cum este să câştigi.
Păi ce gândeşte 1?
Nu am habar cum este la ei.
1 lucrează numai cu mulţimi. El ia numai de la mase mari de oameni.
Dar faptul că pierd bani nu mă face să mă simt un nimeni.
De la țari.
Banii nu sunt absolutul. Nu dispar ca persoană dacă nu am bani.
Pentru 1 este lucrul cel mai preţios şi face orice pentru asta.
Nu sunt diferit de ei.
De aceea 1 conduce lumea.
Nu accept logica ta americană, simplista. Pe mine cine mă conduce?
Pe tine? Clasa muncitoare merge în Paradis, nu ţi-am spus?
Dar nu e comlicat? Ţi-au dat şofer să te conducă acolo? Şi maşina?
Nu, merg pe jos. M-au sărit. Au uitat de mine.
Gândirea ta este prea simplista. Ei buni, noi răi.
Sau invers.
Îmi aduc mulţi bani cei de la 99%.
Ce contează?
Bani să fie, cu ei sunt deasupra tuturor.
Ai intrat în logica lor şi pierzi permanent.
Ce? Aşa crezi tu că pierd, dar de fapt câştig mereu cât mai mulţi bani, bani, bani... ce ştii tu..
Mormane?
Nu vezi cum câştig mereu? Îl atac pe şoricel, semantic, la logică de nici nu simte. Şi il fac varză. Ce ştii tu.. nici nu simţi.
Ţi-au inoculat mentalitatea de victimă.
Fără limită, fără limită... păi da.
Ca maneliştii. Ca să câştig eu, trebuie ca ceilalţi să fie victime.
NU, şi iarăşi NU, doar DACĂ PARTICIPI LA JOCUL LOR se pune.
Şi văd că nu vrei să participi...
Ba daaaaa, particip... vreau cât mai multtttt.. să ştii că nu pierd nimic dacă doar mă uit la jocul ăsta al lui 1. Dar dacă nu particip sparg sistemul gândirii binare. Asta este șpilul.
Cum? Se poate evada din mineta noastră cea de toate zilele. Din logica binară?
Cum se poate evada din logica binară?
Primesc o satisfacţie din neparticiparea la joc, mai mare decât dacă aş câştiga bani, bani, bani.
Stau ca la spectacol şi nu particip binar. Doar atât.
Şi nu vine apoi poliţia cuvintelor să te întrebe de ce ai fugit din joc?
Nu folosesc tiparul de câştig şi pierdere. Sunt doar spectator. Atâta timp cât nu intru în logica lor, stau pe afară. Sunt ca un fluture care nu zăbovește pe nicio floare prea mult timp.
Şi nu te pot atinge?
Nuuu.
Şi ce rămâne atunci?
Sunt ca şi NIMICUL, adică am puterea lui. Şi aşa nu mai împart binar.
Se poate fără binar?
Da. Nu mai fugi. Şi ai ieşit din joc. Te scot ei că nu mai au ce să facă cu tine. Eşti fără folos.
Am înţes, ai fugit din BINAR.
Dar binarul este modelul normal. Dar nu singurul. Este cel cu care am fost îndoctrinaţi de mici. Şi pe care nici nu îl mai conştientizăm. Îl folosim ca şi cum ar fi universal.
Şi putem scăpa de el?
Tu? Cred că nu. La tine toate întrebările sunt binare. Modelul este rău, trebuie să scap de el.
Cum se iese din binar? This is the new question.
Să îi înţelegi limitările.
Şi?
E doar o unealtă. Care îţi dă doar răspunsuri opuse. Atâta tot. Dar cele 2 răspunsuri nu sunt universale.
Dar împărţirea asta întăreşte egoul şi suferinţa.
Sunt doar răspunsul la o întrebare.
Suferinţa vine din ego şi din împărţirea în bine şi rău?
Nu am idee despre ce vorbeşti.
Ţi-e frică. Păi aşa zice la Facere.
Intri într o arie complet diferită.
Să NU ÎMPĂRŢIM? Că ne rupe urechile?
Vreau să ies.
Bine, pauză.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu