duminică, 31 ianuarie 2016

209-O metodă de slăbit şi de pregătit CAZANE ÎN IAD, cu panouri solare.

Despre bogaţi şi săraci şi concentrarea bogăţiei în mâna a 1%
La cifre nu îmi bate virgula. Şi mă chinuie. Hmmm, nu ştiu ce să zic, e destul de clar subiectul.
Avem o societate, un sistem care creează tipul ăsta de distribuţie. E un subiect tehnic, nu ştiu dacă o să fie înţeles. Ok, un exemplu simplu: pe vremuri nu existau bani de hârtie. Şi multă vreme aurul sau/şi argintul au constituit ceea ce numim azi bani. Avem doar seturi față în faţă. Un set al tuturor produselor destinate schimbului şi un set al cantităţii de aur/argint, cantitatea de produse destinate schimbului ce se schimbă de la an la an, este mai flexibilă. 

Cantitatea de aur e mai fixa, de ex: avem 100 kg de aur şi 1000 kg de diverse produse care se pot schimba pe aur. E un exemplu simplu, ipotetic. Deci la 10 kg de produse primeşti 1 kg de aur. Clar până acum?
Daaaa.
Ok, într-un an bun ai 1100 kg de produse, dar cantitatea de aur nu se schimbă, rămâne 100. Acum deci schimbi 11 kg produse pe 10 kg de aur, şi invers. Tot timpul trebuie să te raportezi la aur, dar în timp, dacă nu e suficient aur, încep şi alte produse să preia rolul aurului. Argintul spre exemplu. E nevoie de ceva care nu se consumă şi nu se strică, nu se distruge. De aceea aurul e bun.
Se menţine pe o perioadă indefinită. Asta e valoarea lui reală. 

Dacă însă cantitatea de produse creşte foarte repede, iar cea de aur e stabilă, e greu de găsit aur suficient pentru schimb. Şi creşte valoare aurului, iar comerţul suferă. E nevoie de ceva adiţional, de altceva care se găseşte mai din abundenţă. Şi pe linia asta s-a mers secole întregi. Două seturi de marfă, una pentru schimb şi una ca monedă. Banii emişi de state trebuiau să aibă acoperire în aur. 

Deci cantitatea de aur existentă într-o ţară stabileşte valoarea banului ţării respective. Şi această cantitate blochează dezvoltarea comerţului. Aşa că la un moment dat au renunţat la acoperirea în aur şi s-a creat un sistem pe care îl avem şi acum, care e foarte complex. 
Şi care a permis îmbogăţirea fără măsură a unora. Cum?
Şi se pare că e manipulat de ţara care a primit dreptul să îşi folosească valuta pe post de aur.
Cum s-au îmbogăţit unii?
E foarte complicat. Oricum acum dolarul a preluat funcţia aurului. Dar înainte aurul nu se putea tipări. Era o cantitate fixă. Trebuia să găseşti aur în natură. Acum s-a schimbat. Aurul nou – dolarul e tipărit de o ţară. E metoda actuală, ne place sau nu. Doar că înainte aurul era limitat de natură. O limitare obiectivă. 

Acum cei care printează aur-dolar nu mai sunt limitaţi de natură. Nu mai există o limitare obiectivă. Acum se poate manipula artificial cantitatea de aur-dolar de pe piaţă. Ca să creşti sau să scazi preţul produselor denominate în aur-dolar. Deţinătorul presei de creare a aurului-dolar o poate folosi să îşi atingă interesele proprii oricând.
Păi asta înseamnă şi un fel de armă. Faci presiuni asupra altora care sunt legaţi de tine, cum vrei tu. 
Exact, cea mai puternică armă de pe planetă. Da, asta e arma, cea mai puternică în arsenalul actual. Mult peste cea nucleară.
Şi trebuie să nu fii raportat la acea valută ca să nu te afecteze...
Nu poţi să nu fii afectat.
De aceea au apărut pieţe alternative, China, Rusia?
Decât dacă nu te conectezi cu lumea externă. Dar dacă faci comerţ trebuie să foloseşti ceva ca monedă de schimb. Şi singurul aur universal e dolarul. Pieţele alternative încă nu s-au făcut. Americanii le blochează pe cât pot. Se încearcă însă. Euro o să cadă dacă o să devină periculos pentru dolar.
Cine decide asta?
Cine tipăreşte dolarul, decide totul.
Păi acela este şi cel mai puternic.
E o bătălie foarte mare. Dar nu e la vedere.
Deci puterea este a banilor?
Americani au nevoie ca petrolul să fie denominat în dolari. Ca majoritatea produselor să fie denominate în dolari.
Iar cine deţine această putere este cel mai tare.
Da. Ca să le controleze mai uşor.
Deci ce se întâmplă acum în Irak, Siria are legătură cu dolarul. Ca nu cumva să apară o piaţă în care petrolul să nu mai fie tranzacţionat în dolari. 

Atunci tot surplusul tipărit s-ar întoarce în America să cumpere ceva de acolo, şi astfel valoarea dolarului ar dispare. Am revenit la situaţia unde 1000 de tone de dolari...
Tone de dolari?
Ar fi folosite să cumpere 1000 de tone de produse. O tonă de dolari ar valora o tonă de produse. La kg, şi nu la denominarea de pe hârtia de dolar. Şi ar pierde rolul de înlocuitor de aur. Ar deveni doar hârtie tipărită.
Şi deci supremaţia. Dar cei 1% cum au ajuns atât de bogaţi?
Întreabă-i pe ei. Eu nu am ajuns.
Cum se poate rebalansa situaţia?
Nu ştiu.
Dar ştii cum...
De obicei au fost războaie. Dar dacă ştiam eram şi eu bogat.
Îmbogățirea este un scop în viaţă?
Sistemul social creează tipul ăsta de distribuţie.
Este scopul tuturor, îmbogăţirea?
Este evident.
Toată lumea vrea să fie bogată?
Personalizezi prea mult. 
În America sunt cursuri cum să ai succes, Money Wheel...
Şi scopul meu este să fiu bogat poate, doar că nu am găsit căile ca să o fac.
Cât mai mult... Şi la fel 99% din populaţie. Înseamnă că doar 1% din populaţie sunt deştepţi? Nu suntem aşa de inteligenţi ca ei?
Asta e varianta lor. Dacă mergi pe linia asta de gândire înseamnă că ne merităm soarta, că totul e bine cum este şi e corect. Şi că marea majoritate suntem nişte idioţi, şi că 1% sunt acolo pentru meritele lor speciale. Deci ar trebui să acceptăm că suntem o gloată proastă...
Chiar proastă?
Şi să ne bucurăm că suntem în apropierea unor superoameni.
Chiar aşa?
Păi cum altfel? Dacă nu ştim cum să ne îmbogăţim? Suntem nişte handicapaţi mintali.
Poate doar nu suntem aproape de zona lor.
Deci ei pot şi noi nu putem. Care zonă? Nu există nimic care să ne oprească.
Au un cerc restrâns...
Poţi să fi un preşedinte al ţării tale. Ce vrei să spui? Ai interdicţie să circuli prin ţara ta?
Ajunge sus sau preşedinte numai acela care este de-al lor.
Care LOR?
Nu lasă pe oricine. Grupul celor bogaţi.
Şi? E un club?
Cei care decid ce se întâmplă cu banii. Probabil, un club privat.
Este un sistem deficitar. Şi aceştia sunt cei avantajaţi de sistem.
Şi nu este nimeni care să-l înţeleagă sau să facă ceva? Că sunt 99% iar ei sunt doar 1%.
Se apăra contra celor care nu sunt avantajaţi. Nu EI sunt problema.
Da, au făcut legi, au poliţie, armată, bombe, justiţie cu care se apără.
Nu înţeleg.
Nici eu, de ce este o aşa diferenţa. Nu, dar nu deţin ei 1%? Au dat legi şi au făcut reguli numai în avantajul lor, asta este problema şi împotriva celorlalţi. La ei nu există reglementare, la noi da.
Şi de ce le-am acceptat?
Nu sunt prea mulţi săraci – 99%?
Acum vrem să dăm reguli numai în favoarea noastră?
Au tipărit continuu bani?
Nu au tipărit. Suma reală în circulaţie nu e aşa mare.
Au adăugat pe hârtie.
Da, băncile crează bani fictivi. Nu există fizic.
Eu cred că cel mai important lucru pentru ei este să-şi menţină supremaţia şi nu ca bursa să reflecte corect economia.
Rezerva fracţionată. Bursa nu mai funcţionează de mult. E măsluiă de mult de americani.
De ce măsluită?
Prin dolar. 
Cum adică, falsificată?
E prea complex. Da, fiindcă schimburile se denominează în dolari. Dar americanii pot influenţa valoarea de piaţă a dolarului. Până nu există o monedă independentă pentru denominarea schimburilor de mărfuri...

Deci bani servesc intereselor politice?
Cei care au dolarul profită, da.
Este folosit în lupta cu alte state, pieţe...
SUA trăieşte de pe urma acestor maşinaţiuni cu dolarul?
Au un avantaj unic.
Bani din bani
Cam aşa ceva.
Care avantaj?
Ar trebuie un sistem în care banul să fie independent de vreo naţiune. 

După al doilea război mondial ţările au acceptat dolarul ca monedă de schimb în locul aurului. Dar dolarul e proprietatea cuiva care îl poate produce conform necesităţilor proprii. Nu conform cerinţelor externe. Şi asta face.
Atunci s-au înrobit că au acceptat asta.
Îi măreşte sau îi scade valoarea.
Când vor ei.
Nu mai folosi termeni de evul mediu.
Şi de aici au avantaje.
Da, civilizaţia actuală nu e balansată. Este descentrată. Adică legislaţia internaţională oferă numai unora avantaje. Dar asta e realitatea acum.
Numai unora?
Este o societate care îi avantajează pe unii în defavoarea celorlalţi. Şi încearcă să o menţină așa. Ca Soros. A ajuns acolo şi acum îşi protejează ceea ce are. Şi se foloseşte de legislaţia actuală aşa cum e.

Acelaşi lucru vrem şi noi, doar că suntem pe poziţii opuse, ceea ce vreau eu este ceea ce nu vrei tu, şi atunci ne batem. Asta e tot. Progresul înseamnă concurenţă... Dacă cooperăm nu progresăm.

Niciun comentariu:

TRAIM VREMURI INTERESANTE DAR SUNTEM DOAR NISTE FURNICI

Cred ca ne apropiem de punctul in care americanii sunt ghiftuiti de ce au cistigat in Europa, au dsitrus un concurent serios, iau distrus ba...